ÎN ACVARIUL DE AER

 

Înoată, suflete, înoată
în acvariul de aer, care e numai al tău...

și-ai să vezi deîndată
furtuna sângelui, volburată
cum coboară în hău,
printre minuni!

Și ce cădere în sine va fi
ce beție
și ce prăbușire tăcută cum e zăpada
în ghemul de spaimă și rugăciuni...

Ca șarpele flămând care-și înghite coada,
lacom și fără rușine
iar închizând cercul ermetic nu știe
că-n felul acesta
devine
nemuritor, nesfârșit
și fără întoarcere, precum TIMPUL,
din care, definitiv, a ieșit.


21 iunie 2022