TRIUMFUL UMBREI


Era o umbră de culoarea umbrei
acoperindu-mi glezna, genunchiul;
și, urcând ca iedera cenușie,
ce va fi să fie,
își răsucea trunchiul
și-și scutura cerceii grei
de leșie.

Îmi ținea piciorul în loc.


Pantoful de catifea se sbârcise
de-atât nenoroc, 
de-atâtea plecări indecise...

Și nu mai erau drumuri deloc-
ci doar potecile-închise
ca niște cauterizate dureri.

Atunci am știut că de-acolo
n-aveam să mai plec nicăieri.


26 august 2022

Comentarii