(în amintirea lui M.C.)
Avea un semn -un semn de stea,
pornit de sus, de la arcadă
și prelins pe obrazul lui stâng
un șanț adânc
dar pe care nu avea cum să-l simtă, să-l vadă...
Semnul căzuse pieziș și, mai ieri, încă-și croia
tăietura profundă, de gheață-
o rană gata închisă, fără să fi sângerat
vreodată...
căci el avea,
de câțiva ani, încrustată
linia scurtă a vieții, pe față,
iar ridul de care vă spun nu era
decât miniatura unui alt drum înfundat.
13 ianuarie 2023
Comentarii