de-aceea, singura lui grijă era
să se țină cu unghiile de marginea apei acele
de fiecare cută, de orice imperfecțiune a sa
-fără răgaz, în zilele bune sau grele.
În timp ce viața-i neștiută și rea
ca un erete flămând și însetat
sau ca un corb
sau ca un corb
se tot rotea, se rotea,
în cerul de dedesubt, gârbovit și gălbui
așteptându-l s-adoarmă, odată, cândva,
în cerul de dedesubt, gârbovit și gălbui
așteptându-l s-adoarmă, odată, cândva,
ca să se-așeze pe umărul lui.
Căci el doar locuia într-un sorb
fermecat...
Și nu trăia. Deloc nu trăia.
fermecat...
Și nu trăia. Deloc nu trăia.
27 mai 2023
Comentarii