ÎNSOȚITOAREA

 



Tăcerea umblă în vârful degetelor
desculță ea merge pe lângă noi
și calcă pe cioburi ca pe-un abur subțire-
(din când în când privește înapoi...)

Tăcerea-i un nor.

E o nălucire
sau un parfum încifrat.

Oh, trupul frumos al tăcerii de-apoi,
în mii și mii de vorbe-mbrăcat!



20 aprilie 2024

Comentarii