Din pricina molimei, în vremea de care vă spun
a rămas -o vreme- nestrăbătută, pustie,
și atârnată de secera lucioasă a lunii.
Iar paserile cântătoare se târau pe pământ -spuneau unii-
precum șopârlele cu piele cenușie...
Atunci, femeile au făcut zmeie din hârtie
de toate culorile, creponată
și le-au lipit pe umerii vietăților celor aptere.
A fost o minune. Căci dimineața curată
s-a umplut deodată
de-o adiere,
de-un freamăt de zmeie foșnitoare
întinse din zare în zare
și de un cântec de ciocârlie prelung, nesupus.
Iar păsările au trecut, toate, către Lumea de sus...
24 iulie 2024
Comentarii